Click for: CSSHS Archive Main Page
Vol. VII • 1984        https://www.creationism.org/sicilian/monotheism_scn.htm

La Granni Alluvioni
U Munoteìsimu Urigginali dû Munnu
di Roy L Hales
Tutti li populi dâ terra na vota canuscìanu lu Sulu Diu Vèru, ma poi nun lu adoraru ntê so cori e nun circaru cchiù di obbediricci.

Turrìbbili di Babillonia

Li non-cridenti spissu hannu nutatu l'esclusività dû patrimoniu giudeo-cristianu, ma la Scrittura (la Santa Bibbia) indica ca assai tempu fa TUTTU lu gèniri umanu canusciu Diu.

Quannu Noè fici lu sacrificiu di Gnèsi 8:20-9:17, subitu doppu lu Granni Diluviu, tutta la sò famigghia - l'antenati di tutta l'umanità doppu lu Diluviu - fu beniditta dû Signuri. L'umanità poi si stabbilìu a Sìnar (nta chidda ca addivintò l'antica Mesopotamia; Sumeria), unni custrueru la Torre di Babillonia. La tradizzioni giudaica susteni ca Diu sprunau la genti a spàrghiri e culunizzari la terra, ma iddi nun vuleru; accussì Diu cunfùnnau li so lingui e li custrìnsi a spàrghiri.1 Li discinnenti di Noè navigaru e caminaru - migrannu longhi distanzi nta pochi anni.

Accussì l'anticu Egittu, la Cina, l'America Centrali e àutri riggiuni prestu si stabbiliru cu la so tecnoluggìa, li so sofisticati lingui antichi e li culturi e custumi ca prestu si divaricaru. E cu lu tempu... li so cridenzi monoteìstichi urigginali accuminciaru a svaniri nta la so menti.

Li generazzioni successive di l'umanità addivintaru sempri cchiù indifferenti versu lu so Criaturi, comu discrivi (Novu Testamentu) Rumani 1:21-24:

U Criaturi scigghiò na sula famigghia pi prisirvari lu so cultu, e puru quannu sta famigghia, prestu addivintata nazzioni, vinni a essiri, c'eranu prufeti viventi dû monoteìsimu urigginali: Quannu Abràhamu era nta Canaan, s'incontrau cu Melchisedeccu, lu sacerdoti dû Diu Altissimu (Ginisi 14:18-20). U Libbru di Nùmmira dû Vecchiu Testamentu, capituli 22 a 24, discrivi comu u prufeta Balaam, di Siria o di l'Iraq,2 fu chiestu di malidiciri i discinnenti di Abràhamu giustu prima dâ cunquista di Canaan. Un studiu di numirusi tradizzioni dû munnu risona cu l'idea scritturali supra ca, a l'urìggini, tutta l'umanità seguiu u Signuri e poi si nni alluntanau.3

... Li principali civilizzazzioni antichi alfabetizzati di Sumeria, Egittu, India, Cina e Messicu mustranu tutti segni di essiri stati monoteìstichi. Certi populi primitivi di l'Africa, l'America dû Nord e lu Giappuni aduttaru l'idea di un sulu Diu Criaturi, ma pi tutti li scopi pràtichi poi abbandunaru lu so cultu pi chiddu di spiriti. ...

Ci sunnu assai evidenzi dâ perdita dû monoteìsimu urigginali dû munnu e dâ calata ntô paganesimu. Li principali civilizzazzioni antichi literati di Sumeria, Egittu, India, Cina e Messicu mustranu tutti segni d'aviri statu monoteìstichi. Certi populi primitivi di l'Africa, di l'America dû Nord e di lu Giappuni abbracciaru l'idea di un sulu Diu Criaturi, ma a tutti l'effetti pràtichi poi abbandunaru lu so cultu pi chiddu di li spiriti. Stu viaggiu dû monoteìsimu ô cultu di li spiriti, ntô casu di Sumeria, Egittu, India e Messicu, purtau ô cultu di tanti dii.

    MONOTEÌSIMU IN SUMERIA, EGITTU E INDIA
Li pruovi pi un monoteismu urigginali nta Sumeria, Egittu e India su canusciuti di assai tempu. L'archeolughi hannu scupertu ca quantu cchiù si torna arreri nta la storia sumirica, tantu cchiù mpurtanti pari lu diu dû celu An: accussì assai cridunu ca iddu fu na vota l'unicu diu di Sumeria. Li pruovi pi lu cultu di "L'Unicu Diu" nta l'Egittu su cchiù abbundanti e a stissu tempu cchiù cunfusi. Imni comu chiddu ca veni appressu su abbundanti nta la littiratura egiziana:

Di frunti a l'evidenza abbundanza di dii egiziani, diversi sperti hannu disputatu si putissiru essiri tutti aspetti diffirenti di "Chiddu Unicu" o si li vari diitati stavanu cuncurrennu pi essiri "Chiddu Unicu".5 Di na prospittiva bibblica, l'idea di unità prubabilmenti ristau assai tempu dopu ca sta cultura avia abbandunatu l'adorazzioni di Chiddu Unicu Criaturi.

L'eredità monoteìstica di l'India si rivilà chiaramenti ntâ sò scrittura cchiù antica, lu Rig Veda:

    MONOTEISMU CINISI
Li cinesi, all'iniziu, adoravanu na divinità ca si chiamava Shang Ti (上帝; Shangdi), ca si traduci n'Inglisi comu "Signuri Supremu" o "Signuri 'Ncapu".7 Tutti li cosi foru fatti di iddu, tutti li punizzioni e ricumpensi, a fini, si putìanu rintracciari a iddu.6 Un'esaminazzioni di li tradizzioni di chiddi jorna quannu iddu era adoratu rivilà na miscula di adorazzioni dû Spiritu e ricunniscenza di Diu nun troppu diffirenti di chidda ca si trova nti li regni bibbrichi di Giuda e Israele. La storia di un omu, l'Imperaturi Ch'eng Tang (circa 1760 a.C.), spicca comu quarchi cosa quasi simili ê Storii Bibblichi.8 Ch'eng Tang campau duranti li jorna mali dû ùrtimu imperaturi Hsia.

Era assai turbatu pi li misfatti dû sò signuri, ma nun vulìa pruvàrisi a sistimari li cosi senza lu cumannu esplicitu dû Celu. Allura na vuci ci vinni 'n sonnu: "Attacca. Ti darò tutta la forza ca ti servi; picchì haiu ricivutu pi tia lu mandatu dû Celu."9 Ch'eng Tang allura distrusse la dinastia Hsia e si stabilì comu imperaturi. La sò cuscenza nun era però cumplitamenti tranquilla, e pi diversi anni Tang si dumannava si avia agitu giustamenti. Finalmenti na siccità severa colpì la terra e Ch'eng Tang si vistìu comu si fussi pi essiri sacrificatu, gridannu a Diu: "Nun distrùggiri u me pòpulu pi li mè piccati!" Si dici ca a chiddu stissu mumentu accuminzau a chioviri. Ch'eng Tang putìa aviri seguitatu Diu, almancu comu iddu lu capìa, ma lu sò esempiu è unicu nti li crònichi antichi cinesi. Li generazzioni ca vinìanu dopu dunaunu sempri cchiù attenzioni ê liggi sottustanti di Diu, ma ô stissu tempu scurdavanu la sò personalità.

Confucio (511-479 a.C.) nutau ca, a prescindiri di siddu Diu esisti o no, lu so cultu è bonu pi lu pòpulu. Fu nto so tempu ca lu titulu cchiù pirsunali Shang Ti (L'Imperaturi Supremu) fu abbandunatu pi lu nomu cchiù impersonali Tien (Cielu).11

    MONOTEISMU NTO MESSICU ANTICU
Liprimipupuli dû Messicu putìanu aviri avutu un sulu Diu Criaturi. (Diffrenti "esperti" disputanu si Iddu e so mugghieri eranu entità separati o aspetti diffirenti dû stissu essiri). Na leggenda cunta comu Iddu fici un giardinu o na cità - di stati eternu e acque chi scorru. Diu misi un beddu arbulu 'n menzu a stu giardinu e urdinau a li dii minuri di nun tuccari. Sti divinitati minuri disubbidieru e strapparu granni strisci di l'arbulu 'nta lu so zelu di sfogliarlu. Comu risultatu, Diu scacciò sti "dii" fora dû giardinu e ci detti vari cumpiti di fari. La prima coppia umana avia puru vivutu ntô giardinu e fu puru scacciata, nzemi a li divinitati minuri.12

    U DIO CREATURI E ASSAI SPIRITI
La transizzioni di na sucità monoteìstica a na sucità ca adòra li spiriti è illustata di assai pòpuli primitivi ca ancora esìstinu oggi. Li Ainu cu la peddi bianca di Giappuni, pi esempiu, cridunu in un sulu Diu Criaturi, ma pinsanu ca iddu è troppu luntanu pi nteressàrisi di l'omini: accussì li Ainu si occupanu di spiriti.13 Assai tribù di nativi americani dû Nordu cridunu ca lu Criaturi nnomminò spiriti comu intermediari tra l'omu e Diu.14

Li tribù Algonquin di l'est dû Canada arrivaru finu a diri ca Diu stissu dissi a l'indiani di circari spiriti.

Sta straniamentu di Diu è forsi megghiu spressa di un nativu di l'Africa urientali ca discrivi u Diu Criaturi di la so cultura:

U Cristianisimu bìbblicu nsegna ca Gesù Cristu è cchiù putenti di li spiriti mali. Iddu sulu è a nostra forza nti li tempi di tribbulazzioni. Avemu bisognu di volginni a Iddu, dumannari u perdunu pi li piccati, accittari a so morti supra a Cruci pi nuàutri, e crìdiri ca Iddu vinciu a morti stissa (U Vangeliu - I Corintisi 15:1-4). U Diu Criaturi ni voli arreri! In stu modu - u Cristianesimu nun è na riligiuni straniera - è a cumplimentu, a risturazzioni! - ni porta arreri a l'adorazzioni di L'UNU VERU DIO, U CREATURI DI TUTTI I POPOLI, E DI TUTTI I NAZIONI.

    ASCENSIONI DU PANTEOISMU
Di l'adorazzioni di tanti spiriti c'è sulu un passu curtu a l'adorazzioni di tanti dii. I Cananei parinu aviri statu a mità di stu prucessu cu l'adorazzioni du so diu supiriuri El nzemi a numirusi deità minuri. L'Eggittu, la Sumeria e l'India addivintaru tutti terri di tanti dii. I dii du Messicu parinu senza nùmmaru - e si trovanu in furmi innumirèvuli - comu in tanti culturi diffirenti. Li cinesi tiniru l'idea di un celu sulu, ma la vera vita dâ so spiritualità era ntô spiritismu e li pràtichi occùlti.

    CONCLUSIONI
Tutti li pòpuli dâ terra un tempu canusceru l'Unicu Diu Vèru, ma poi nun l'adoraru ntô so cori e nun circàru cchiù di ubbidiri a iddu. Tuttu chiddu ca resta dî so cridenzi urigginali sunnu li liggendi d'una vota. La vera adorazzioni di Diu passau a li tempi muderni attraversu li discinnenti di Abramu. E puru quannu Diu prisirvau la so adorazzioni in na sula famigghia, e prestu in na nazzioni (li Ebrei; l'anticu Israele), iddu nun scurdau lu restu di la pupulazzioni di la terra. Comu lu Signuri dissi a Abramu, "nta la tò semenza tutti li nazzioni di la terra sarannu beniditti, picchì hai obbidutu a la me vuci" (Ginisi 22:18). Dui mila anni dopu, Diu stissu (Gesù Cristu) camminau supra la terra nta forma d'omu. Unu di li so' urtimi cumanni a li so' discepuli riguarda li discinnenti di chiddi ca si nni eranu alluntanati tanti generazzioni prima: "Jiti nta tuttu lu munnu e prichiti lu Vangelu a ogni criatura." (Marchi 16:15).

    FOOTNOTES
1  Josephus, Antiquities of the Jews I. iv. 1.
The Companion Bible (KJV), (London: Samuel Bagster & Sons 1970) on p. 212 are the whereabouts of Balaam's hometown Pethor.
3  Rev. Wilhelm Schmitt, Primitive Revelation (St. Louis, Missouri, & London, England: Herder Book Co., 1939) pp. 236-237.
4  E.A. Wallis Budge, Osiris (New Hyde Park, N.Y: University Books, 1961) p. 357.
5  Dr. Brugsch & Maspero as cited by Budge, p.140.
6  Rig Veda excerpt from Selwyn Gurney Champion & Dorothy Short, Readings from World Religions (Greenwich, Conn., Fawcett Publ., 1951) pp. 26-27.
7  E. Allie and M. Frazer, Chinese and Japanese Religion (Philadelphia, Westminster Press, 1969) p. 268.
8  Wing Tsit Chan, A Source Book in Chinese Philosophy (Princeton University Press, 1970) p. 16.
9  Joseph Campbell, The Masks of God: Oriental Mythology (Viking/Compass, N.Y., 1974) p. 396.
10  Li Ung Beng, Outlines of Chinese History (Peking, 1914) p. 15.
11  Wing Tsit Chan, p. 16.
12  Irene Nicholson, Mexican and Central American Mythology (London, N.Y., Sydney, Toronto: Hamlynn Publications, 1967) pp. 20, 21 & Burr Cartwright Brundage, The Fifth Sun (Austin, Texas & London: University of Texas, 1979) pp. 47, 48.
13  Rev. John Batchelor, The Ainu of Japan (London: The Religious Tract Society) p.252.
14  Schmitt pp. 171-174 & Cottie Burland, North American Indian Anthology (London, N.Y., Sydney, Toronto: Hamlynn Publ., 1965) pp. 73, 103-106 & Diamond Jenness, The Faith of a Coast Salish Indian (B.C. Provincial Museum: Anthropology in B.C., Memoir 131 pp. 35, 36.
15  Schmitt pp.171-174.
16  Nassau, Fetishism in West Africa, pp. 36-37 as cited by Budge p.369.


U Munoteìsimu Urigginali dû Munnu
<https://www.creationism.org/sicilian/monotheism_scn.htm>
CSSHS • Creation Social Science & Humanities Society • Quarterly Journal


Main: . Sicilian
www.creationism.org