|
|
![]() |
― - o - ― Coranu di Allah
|
![]() |
La Bibbia Cristiana è cumposta di 66 libri individuali. 39 libri ntô Vecchiu Testamentu; 27 libri ntô Novu Testamentu. Ci sunnu quarchi 40 auturi umani, pirchì fu scritta ntra li 2000 anni centrali dâ storia umana. A maiuranza eranu Giudei. U libbru cchiù anticu fu Giobbe, scrittu circa 2000 a.C. (a.C.E.), prima ca esistissiru propriu i Giudei, pirchì Giobbe putissi essiri statu un cuntempuraniu di Abràhamu. Ma nun ci sunnu pruovi ca si canusceru. Poi, dopu a na pausa di circa 400 anni, quannu l'Ebreî foru libbirati di la schiavitù n'Eggittu, Mosè scrissi chiddu ca ora sunnu li primi 5 libri dâ Bibbia, canusciuti comu la Tôra (o Pentàteucu): di Gènnisi finu a Deuteronomiu. U restu dû Vecchiu Testamentu (canusciutu dê Giudeî comu Tanakh) cuntinuau a èssiri scrittu, principalmenti di vari prufeti giudeî (39 libri in tutali), finu a circa 400 a.C. Poi c'è n'autru intervallu di 400 anni. E tutti li 27 libri dû Novu Testamentu foru cumplituti intra na sula ginirazzioni, ossia nti li primi dicenni subitu doppu la vita di Gesù Cristu. Poi la Bibbia fu cunclusa cu l'urtimu libbru di l'Apostulu Giovanni, La Rivelazzioni.
U Coranu Musulmanu (Qur'an) fu rivelatu a pezzi a pezzi di Allah (الله) a lu Prufeta Muhammad in Arabia duranti lu sèculu VII d.C., ntra 23 anni, di n'angilu ca si chiamava Gabriele. Coranu significa: "La Recitazzioni." Pocu dopu la morti di Muhammad fu codificata 'n na sula virsioni scritta 'n arabu. Tutti li virsioni varianti foru poi distrutti. La stessa virsioni araba (ancu si ora è stata tradutta 'n tanti lingui 'n tuttu lu munnu) resta lu standard finu a oggi.
A livellu di vuluminusità, la Bibbia è circa deci voti cchiù longa (circa 780.000 paroli) di quantu nun è lu Coranu (circa 78.000 paroli).
Mentri la Bibbia cunteni 66 libri, ognunu divisu 'n capituli (pi un tutali di 1.189 capituli); 'n paraguni, lu Coranu cunteni un tutali di 114 Sure (capituli) ca vennu ognuna rifiruta alternativamenti o pi lu so nùmmaru sequenziali (di li 114 n tutali) o pi lu sò nomu unicu. Pi esempiu la Sura 14 è puru chiamata "Abramu" (n arabu: Ibrahim, إبراهيم ). La Sura cchiù longa "La Vacca" (Al-Baqara) havi 286 vèrsetti. A maiò parti sunnu assai cchiù curti, e chidda cchiù curta avi sulu 3 vèrsetti.
Li tri granni riligiuni monoteìstichi dû munnu: Giudaìsimu, Cristianesimu e Islamìsu hannu diversi cosi 'n cumuni. C'è "Un Sulu Diu Veru" ca tutti l'omini avissiru a adorari. E tutti e tri crìdunu ca ci sunnu àngili ddà fora, certi boni, ma àutri mali. Ma poi ci sunnu diffirenzi granni ntâ teuluggìa e ntê duttini. Ognuna susteni ca certi nsegnamenti spirituali sunnu boni, ma àutri duttini sunnu sbagghiati o puru eretichi. Ognuna dichiara di tiniri e nsegnari la rivelazioni cchiù precisa dû nostru Criaturi. Gesù prutinnìa d'essiri Diu stissu (secunnu lu Novu Testamentu), ma lu Coranu nsegna ca Gesù ('Isa) era sulu un prufeta, unu cchiù vasciu di Muhammad (Mohammad).
..."Allah Akbar" (Allahu Akbar) nun significa veru "Diu è granni".
Chista è na traduzzioni sbagliata fatta apposta. ...
(Li paroli arabi 'n fatti affirmanu: "Allah è cchiù granni." Chistu è chiddu ca voli diri.)
Allah circà di rimpiazzari Geova nti li cori e li menti di l'omini.
A maiuranza di Giudei muderni nun ricunosciunu lu Novu Testamentu (cristianu) comu Scrittura. Lu Tanach giudeu (la Liggi e li Prufeti; o chiddu ca li cristiani chiamanu li 39 libri dû "Vecchiu" Testamentu) è lu so set principali di Scritturi. Stannu ancora aspittannu ca veni lu Messia. Duranti la longa storia di Israele, lu Shema è statu na dichjarazzioni pivotali di fidi. Deuteronomiu 6:4, "Ascutati, Israele: Lu SIGNURI nostru Diu è un sulu SIGNURI."Lu veru Diu è un Sulu Essiri Onnipotenti.
Quasi tuttu lu Vecchiu Testamentu dâ Bibbia (Tanach) fu scrittu n'originali n'Ebraicu, e fu cumpletatu pi lu 400 a.C. Ma a chiddu puntu (doppu la Captivitati Babilunisa) la lingua ebraica nun era cchiù parlata cumunimenti tra li discinnenti sparsi di Israele e Giuda si spartiunu allura tra diversi regni dû Mediu Urienti. Accussì, na traduzzioni cumpleta n grecu (a lingua cumuni di studi di dda epuca) fu fatta versu lu 270 a.C. e fu chiamata la Settanta (o: "70" o LXX). È la virsioni greca dâ Settanta chidda ca spissu era citata (nveci di l'uriginali ebraicu) di Gesù e li scritturi dû Novu Testamentu quannu lu Novu Testamentu fu scrivutu nta lingua greca. Luca 23:38 ni dici ca l'iscrizzioni scritta supra la Cruci di Cristu era 'n grecu, latinu e ebraicu. E Giovanni 19:19 dici: "E Pilatu scrissi un titulu, e lu misi supra la cruci. E lu scrittu era: 'Gesù di Nazaret, Re di li Giudei'." Assai cuntèndunu ca l'acròsticu ebraicu pi stu tìtulu avissi statu: YHVH (o: YHWH; o: יהוה ), lu Tetragramma.
Nta la Bibbia lu primu nomu usatu pi nostru Criaturi è: Elohim (אלהים) (vidi: Ginnisi 1:1 e 1:26). Chistu è un participiu ebraicu a pluralia, ma ca gramaticalmenti veni sempri trattatu comu singulari. (Plurali e singulari a stissu tempu.) I nomi di Geova o Yahweh (tutti e ddoi di YHVH) vennu puru usati a voti, pi nnomari sempri lu stissu Diu Criaturi.
E notari lu primu di li Ddi Cummannamenti nti Esodo 20:3, "Nun avrai àutri dii avanti a mia." Un sulu Diu. Nun ti fari nenti di simili, mmàggini, statui o idoli di ogni tipu. Anchi la statuaria "cristiana" cu li prièri accumpagnati a vecchi prufeti o santi è pruibbita. Gesù nni insignau chiaramenti a priari direttamenti a "Nostru Patri, ca si 'n celu...." (Matteu 6:9). E nuddu àutru Diu (nuddu àutru esseri spirituàli putenti) havi a èssiri misi avanti a Iddu ntô tò cori. Né Baal, né Zeus, né Buddha, né lu Diu di stu munnu (secunnu 2 Corintî 4:4 - Lucifiru; Satana; lu Diàvulu), né nuddu àutru Diu. Gesù, lu figghiu di Maria, nni dissi di priari a nostru Patri ca è nnô Celu, propriu comu iddu stissu facìa. E taliamu Luca 11:27-28, "E succidìu ca, mentri iddu [ Gesù] parrava sti cosi, na certa fimmina dâ folla alzau la vuci e ci dissi: 'Benedittu è lu vèntri ca t'ha purtatu e li titti ca t'hai succhiatu'. Ma iddu rispunnìu: 'Anzi, benedetti sunnu chiddi ca sentunu la parola di Diu e la mantenunu'."
Gesù era la Parola di Diu nta la carni (Giuvanni 1:14). Ma nni facemu n'autra vota casu ca Elohim è na parola ebraica pi lu plurali (comu dittu supra). I Cristiani spieganu chistu comu la duttina dâ Trinità, comu nta 1 Giuvanni 5:7"Picchì ci sunnu tri ca testimunianu ncelu: lu Patri, la Parola, e lu Spiritu Santu; e sti tri sunnu unu." I tri sunnu nzemi comu unu. U veru Diu è Unu Essiri Onniputenti.
Gesù di Nazaretu prutisi d'essiri Diu. Giuvanni 4:25-26 e Giuvanni 10:30. Marchi 14:61b-62a "Ancora u gran sacerdoti ci dumannau ... Si tu sì u Cristu, u Figghiu di Diu Benedittu? E Gesù dissi, Iu sugnu." E u missaggiu dû Vangelu è statu dittu in modu succintu nta 1 Corintî 15:1-4. U versu 4 dici: "E ca Gesù fu tumulatu, e ca risuscitau ô terzu jornu secunnu li Scritturi."Gesù, u figghiu di Diu, murì supra a Cruci e poi risuscitau di morti tri jorna dopu, secunnu la Bibbia.
U Coranu, però, nsegna ca Gesù fu sulu un bon prufeta e ca nun murì supra a Cruci. Nfatti, u Coranu è categoricu a cuntrariu ca "Diu nun avi figghiu." Sura 72:3; Sura 112:2-3; e comu si dici nta stu versettu coranico: Sura 4:171 "...e nun diciti di Diu autru ca a virità. U Messia, Gesù, figghiu di Maria, era un missaggeriu di DIO, e la so parola ca iddu avia mannatu a Maria, ... Nun diri, 'Trinità.' ... DIO è sulu un Diu. ... Iddu è troppu gluriosu pi aviri un figghiu. ..."
In cuntrastu cu: Giovanni 3:16-17 "Pirchì Diu accussì amau u munnu, ca detti u so Unigenitu Figghiu, accussì ca cu cridi in iddu nun peri, ma avissi a vita eterna. Pirchì Diu nun mannau u so Figghiu ntô munnu pi cundannari u munnu; ma accussì ca u munnu pi menzu di iddu fussi sarvatu."
|
nun havi figghiu. |
havi un figghiu unigenitu. |
Isaia 9:6-7a "Pirchì ni nascìu un picciriddu, ni fu datu un figghiu:
e u guvernu sarà supra a so spadda: e u so nomu sarà chiamatu
Miravigghiusu, Cunsigghieri, Diu putenti, Patri di l'Eternità, Principi di la Paci. Di l'aumentu di lu so guvernu e di la paci nun ci sarà mai fini, supra lu tronu di Davidi e supra lu so regnu, pi urdinari lu e pi stabbiliri lu cu ghjudiziu e cu giustizzia di ora e pi sempri.
|
ancora aspettanu, cridennu ca u figghiu di Diu, u Messia, ancora nun è vinutu |
crìdunu ca Gesù di Nazaret era u veru Messia |
cridunu ca "Diu nun havi figghiu" ma ca Gesù era nu bon prufeta, unu di tanti sutta Muhammad |
C'è na prugressioni percepita; rivelazzioni sussegùenti (sustinuti); custruennu virità supra virità (si cunteni). I musulmani a voti chiamanu giudei e cristiani "Genti dû Libbru". L'implicazioni è ca i cristiani e i giudei tenunu certi virità, ma ca lu Coranu supiriura l'insignamenti dâ Bibbia.
Si putissi parrari assai supra chisti cosi, ma lu scopu principali di stu articulu è di mustrari ca lu Diu dû Coranu è, di fattu, un Essiri spirituàli putenti e cumpletamenti diversu dû Diu dâ Bibbia. Allah circà di rimpiazzari Geova nti li cori e li menti dî òmini.
|
"Allah Akbar" (Allahu Akbar) nun significa veru "Diu è granni". Chista è na traduzzioni fatta apposta pi sbagghiu. Li palori arabi significanu veru: "Allah è cchiù granni". Chistu è chiddu ca voli diri. Ma nun è veru. Gesù Akbar! (Pi diri veru "Diu è granni" in arabu, si diriassi inveci: "Al-Khaleq Kabir". "Al-Khaleq" (Al-Khallaq, Al-Khaaliq, الخالق) è la parola araba ginirali pi lu Diu Criaturi di l'universu. E "kabir" significa: granni; a diffirenza di "akbar" ca significa: cchiù granni.)Allura lu Santu Coranu dici ca Allah è Al-Khaleq; ma la Santa Bibbia dici ca Geova (Yahweh, Elohim) è lu Diu Criaturi Al-Khaleq.
Li scettici ca legginu chistu putissiru pinsari ca è sulu na quistioni di paroli e ca lu spiritu è tuttu "immaginaru" di partenza. Tsk, tsk, quantu è facili ingannari li pecuri, ahimè. Pinsanu ca li pochi dimensioni unni vivemu nuatri umani sunnu tuttu chiddu ca c'è. Ma sapemu ca la matimàtica e la scienza mudèrna hannu dimustratu ca ci sunnu àutri dimensioni là fora. Nun essiri un strùciu cu la testa 'nta rena. Attornu a nuatri, attornu a sti atomi pi lu cchiù vacanti, c'è assai cchiù cosi 'n àutri dimensioni. Allura, pensa logicamenti. Chiddu picca ca videmu nun è "tuttu chiddu ca c'è" - dai! Svegliati! In fatti, lu spiritu è assai cchiù mpurtanti di li bassi parti materiali/fisichi di li nostri esseri e di stu vastu universu. Sta vita è na guerra pi l'animi. Ignorari chistu nun ti servi. Anchi si unu dicidi di nun pigghiari parti, si sempri nta la zona di battagghia, e pi ignoranza, pirchì nun accittari Gesù Cristu comu tò Salvaturi persunali (Iddu è la via, la Virità e la Vita), ti lassa (la tò essenza, lu tò karma, cioè la tò anima) destinatu a l'Infernu doppu sta vita. (E accussì pi chiddi scettici ca si crìdunu accussì "savi".)
Li guerri religgiusi sunnu tra li cchiù terribbili di tutta la storia!
È veru. Li cridenzi purtanu a l'azzioni. Allura, eccu na quistioni: quannu foru li peggiu, li cchiù sanguinari guerri riligiusi di tutta la storia umana!?Furunu li Cristiani ca perseguitavanu e ammazzavanu li Giudei duranti l'Inquisizioni, o duranti una di li tanti Crociati, o di na Jihad? In fatti, li guerri religgiusi cchiù mali, cchiù torturusi e cchiù omicidi foru chiddi dû Vintesimu sèculu. Iè, quannu l'atei pigghiàru lu putiri. Nun hannu "libbru santu" e mancu règuli esterni. Li riggimi Marxisti-Comunisti-Fascisti, negannu cumplitamenti lu putiri di Diu, attaccàvanu l'armati straneri e poi subitu dopu facìanu stragi di lu so stissu pòpulu. Stalin, Mao, Hitler, Pol Pot, e àutri òmini senza paura di Diu foru assai peggiu ntâ sò negazioni dû valuri intrìnsecu di l'umanità ca quasi ogni tirannu religgiusu di la storia antica. Pi chissu l'ateìsimu e la sò negazioni dê regni spirituali è la religgiuni cchiù omicida mai cunciputa finu a ora. Li cridenzi purtanu a l'azzioni e l'atei pinsanu scemamenti ca nun c'è nuddu Diu a cui rispùnniri doppu sta vita. L'atei ammazzaru a milioni di pirsuni duranti lu Vinti Sèculu. (E accussì pi li scettici ca sunnu tali "onurièvuli" e tuttu lu restu.)
Li musulmani si chiamanu la "Casa di la Paci" e chiddi ca attaccanu cu lu Jihad (contru l'infedeli cu na guerra santa, cioè li Cristiani e li Giudei) sunnu chiamati la "Casa di la Guerra." Li Jihad accuminciaru duranti la vita dû Prufeta Muhammad (570-632 d.C.). Iddu fici cchiù di 40 attacchi religgiusi-militari contru l'àutri, accuminzannu la sò religgiusa "Casa dâ Paci" ntô Sèculu Settimu d.C. (C.E.). Quattru sèculi dopu.... ehm, cchiù di quattru sèculi di attacchi jihadisti dopu - accuminciaru li cruscati cristiani; la prima dopu un discursu di un papa ntô 1095 d.C.
Li nsegnamenti dû Curan varianu assai di chiddi dâ Bibbia. Gesù nsegnau e praticau u perdunu e l'amuri. Muhammad nun lu fici. Allah è nu Diu assai diversu dû Diu Yahweh (Giuva; Elohim), cioè u Diu dâ Bibbia.
Dui versetti dâ Bibbia spissu trascurati dê Cristiani sunnu chiddi giustu â fini dâ Preghiera dû Signuri:
Matteu 6:13b-15 "...ma libbiraci dû mali: Pirchì a tia apparteni u regnu, e a putenza, e a gloria, pi sempri. Amen. Pirchì si perdunati a l'omini i so offisi, puru u vostru Patri ca è ncelu vi perdunarà. Ma si nun perdunati a l'omini i so offisi, mancu u vostru Patri vi perdunarà i vostri offisi."
U perdunu veni di l'amuri. E la Bibbia dichiara: Prima Giovanni 4:7-8 "Carissimi, amamu unu cu l'autru: picchì l'amuri veni di Diu; e ognunu ca ama è natu di Diu, e canusci Diu. Cu nun ama nun canusci Diu; picchì Diu è amuri."La Bibbia nsegna chiaramenti ca "Diu è amuri." Vidi puru 1 Corintisi, capitulu 13.
Ntô Coranu sanu nun ci sunnu versi paragunabbili ca dicinu ca Allah è amuri, o nenti di simili. La parola araba "amuri" veni usata assai di raru ntê Scritturi Qur'anichi (di Coranu), di solitu ntô sensu di "Allah ama chistu" o "Allah ama chiddu" secunnu lu cuntestu. La sottomissioni a Allah (vuluntariamenti o no) è un tema principali dû Coranu.
Na diffirenza funnamintali finali tra Elohim (Giuve, Yahweh) e Allah è chidda dâ virità. La Bibbia dici chiaramenti ca lu Diu dâ Bibbia nun pò mentiri. Gesù affermau d'essiri lu Figghiu di Diu e l'unica via pi lu celu. Giuvanni 14:6 "Gesù ci dissi: Iu sugnu la via, la virità e la vita; nuddu veni ô Patri si nun passa pi mia." Nisciuna pirsuna pò ghjunghiri ô Patri si nun è pi Cristu. Gesù dissi puru, Giovanni 8:32 "E canuscireti la virità, e la virità vi farà libbiri."
Ma lu Coranu nsegna ca Allah ama l'ingannu. Aspetta, chistu facissi di lu Diu dâ Bibbia e di lu Diu dû Coranu avversari ntâ ricerca dî ànimi dî òmini, nun è accussì? La parola araba "makr" (مكر - ingannaturi o tramaturi) veni usata spissu in rifirimentu a Allah. Iddu è chiamatu lu megghiu "makr" ca c'è. Sura 3:54 "Iddi tramàru e facìanu intrighi, ma puru DIO, e DIO [Allah] è lu megghiu tramaturi." La Sura 4:157 afferma ca Gesù nun fu veramenti crucifissu, ma ca chistu fu n'autru ingannu, e poi afferma ca Allah è onnipotenti e lu cchiù saggìu.
Musulmanu fundamentali. Cristianu fundamentali. Sunnu quasi opposti cumpliti, nun è accussì? Unu segui di vicinu l'insignamenti e la strata stabilita di Maumettu, ca incuraggiò l'attacchi religgiusi-militari contru l'infedeli. L'autru aspira a sèguiri l'insignamenti e l'esempiu di Cristu di perdunu e d'amuri, finu a muriri 'n Cruzza pi li piccati di l'àutri. Li superbi scettici pinsanu ca ogni fundamintalista religgiusu è 'n certu modu un periulu e ca sunnu tutti simili, a fini di cunti. Propriu u cuntrariu. U musulmanu fundamintalista senti pricheri basati supra l'insignamenti dâ Kur'an. U cristianu fundamintalista senti pricheri basati supra l'insignamenti dâ Bibbia. Diu è amuri? - o - Tutti l'omini hannu a suttamittirisi?
― U Cristianesimu è statu riassuntu comu na riliggiuni unni Diu detti so Figghiu pi tia.
― L'Islam è statu riassuntu comu na riliggiuni unni tu dai to figghiu pi Diu.
U Vintèsimu sèculu fu n'eccezzioni pi l'Islam. I jihad - ca ncludunu inganni, intimidazzioni, attacchi diretti, tirruri e furbizia - sunnu stati la norma nta l'Islam di sempri, di li jorna stissi di Muhammad u prufeta. Stu nterludiu temporaneu dominatu dû seculare (li Granni Putenzi Europei, poi lu munnu divisu dâ Guerra Fridda) ora sta finennu. Li scettici (li spiritualmenti ignuranti e chiddi ca si scunnìanu) hannu avutu lu so jornu. Oggi, puru n'Inghilterra, pi esempiu, li musulmani stannu criscennu a granni passi. Certi musulmani vannu silinziusamenti ê funzioni pi sentiri chiddu ca dicinu li cristiani. Accussì, assai ggiésii su sutta intimidazzioni e nun ponnu diri certi cosi dâ cattedra. Ora ci sunnu "zòni off-limits" 'n tutta la Britannìa pi li non-musulmani. Accussì, probabbilmenti, a fini avrannu na guerra civili o l'Inghilterra finirà pi suttamettirisi a l'immigranti e a la so liggi di Shariah. Storicamente parranu, l'Islam è intuliranti versu l'àutri religgiuni e cridenzi. E si na sucità tollera l'intuliranza, chi addiventa prestu?
I cumunisti sustinìanu ca "la fini giustifica i mèzzi." Ma chistu nun è veru. U cumunismu marxista dû Vintesimu sèculu fu nu disastri murderusu ntô munnu. In fatti, la fini è criata dê mèzzi, cioè chiddu ca semini, chiddu raccògghiri; Galati 6:7. Seminari la virità porta a libbirtà; seminari ingannu porta a schiavitù. Chiddi ca seminanu ingannu addivèntanu chiddi cchiù ingannati iddi stissi. Cogghi chiddu ca semini.
Li Crociati Cristiani foru n'eccezzioni, nun bibbrichi, na reazzioni timpuranea, e na cosa ca pi lu cchiù era cuntraria a l'insignamenti di Gesù. Ma la seria longa di Jihad musulmani (guerri santi) ca accuminzaru assai tempu fa è sempri stata cumplitamenti cunzistenti cu l'insignamenti dû Coranu. Purtuati cunvirsu a Allah, suttumettiti l'àutri. Devunu suttumettirisi a Allah.
È na tragedia ca assai traduzzioni dâ Bibbia cristiana nti li paisi musulmani usanu lu nomu "Allah" pi lu Diu dâ Bibbia. Chistu crea cunfusioni pi li picciotti cridenti. Comu si pò capiri quali sunnu li spiranzi di Diu pi nuatri quannu dui Di divirsissimi vennu chiamati cu lu stissu nomu? Nenti nta l'ebraicu uriginali o ntô gricu dâ Bibbia si menziona lu nomu "Allah". Iddu è un Essiri spirituàli cumpletamenti diversu.
"L'Unicu Diu Vèru" Forti, trama, schemi; e umanu suttimissioni (sia di vuluntà sia no), e nun havi figghiu. |
"U Sulu Diu Veru" Putenti, amuri, perdunu; e è a tò scelta di accittari o no, e iddunni detti u so figghiu unigenitu. |
Elohim è un essiri spirituàli assai putenti.
Allah è puru un essiri spirituàli putenti (ma diversu).
U Coranu di Allah è prupostu comu rimpiazzu. Li musulmani cuntèndunu "Allah Akbar" (ossia ca lu so Diu è cchiù granni o lu cchiù granni di tutti).
La Bibbia di Elohim, ca fu scritta di 40 auturi umani diffirenti duranti li 2000 anni di storia umana, cuntinua a superari la prova dû tempu comu un libbru di scienza, filosufìa, storia precisa, e, sopratuttu, guida spirituali.
|
|
|