INVESTIGATING GENESIS SERIES
©2002  by Gerard Wakefield    http://www.creationism.org/wakefield/
http://www.creationism.org/romanian/piltdownbirdshort_ro.htm


" 'Găina piltdown' — Altă înşelătorie a evoluţionismului "

În 1999, National Geographic a publicat fotografia unei creaturi care a „dovedit” că păsările au evoluat din dinozauri. Numită Archaeoraptor, a fost descoperită în China şi a fost numită ca fiind „o adevărată verigă ce a lipsit din lanţul complex ce leagă dinozaurii de păsări” (Sloan 100). Fotografia arăta o creatură „cu braţele unei păsări primitive şi coada unui dinozaur” " (Ibid.), şi era însoţită de afirmaţii gen, „Este o verigă lipsă între dinozaurii tereştri şi păsările care chiar puteau să zboare” (Ibid.), şi „Această fosilă e probabil cea mai bună dovadă de la Archaeopteryx că păsările, într-adevăr, au evoluat din anumiţi dinozauri carnivori [dromaezauri]” (Ibid. 101).

Piltdown Man Hoax, 1912
Piltdown Man in 1912
Archaeopteryx Fossil
Related Fossil: Archaeopteryx

În Scrisorile către Editorul numărului din martie 2000, însă, paleontologul Xu Xing (Academia de ştiinţe chineză) a scris că „Archaeoraptor pare să fie compus dintr-o coadă de dromaezaur şi trup de pasăre.” Când reporterul Lewis Simons a studia amănunţit înşelătoria, a dezvăluit

o poveste secretă şi nechibzuită împletită din încredere greşit plasată, prăbuşiri de egouri năvalnice, preamărire proprie, iluzii deşarte, presupuneri naive, greşeală omenească, încăpăţânare, manipulare, trădare, corupţie, şi mai ales, comunicare abisală (Simons 128).


Un fermier chinez lipise laolaltă două fosile şi a vândut-o unui negustor de fosile care „a recunoscut că deseori vindea fosile compuse” (Ibid. 129). Această fosilă a ajuns la Stephen Czerkas, un om entuziasmat de dinozauri dar care nu avea calificări ştiinţifice, care l-a contactat pe paleontologul Philip Currie. Simons a scris, „Currie era atât de ocupat cu alte angajamente în jurul lumii încât nu a acordat proiectului Archaeoraptor atenţia cuvenită” (Ibid. 130).

Currie a avut reţineri vis-a-vis de fosilă, dar a neglijat să-l informeze pe Christopher Sloan, care a scris articolul din 1999. Simons a numit acest lucru drept „lipsă colosală de responsabilitate” din partea lui Currie (Ibid.). Fosila a fost examinată de prof. Timothy Rowe de la Universitatea din Texas care a afirmat, „Existau şansele că era un fals” (Ibid.). Currie a trimis un coleg, tehnicianul în fosile Kevin Aulenback, ca să investigheze; concluzia lui Aulenback a fost că „era un specimen compus” (Ibid. 131).

Între timp, Czerkas şi Currie trimiseseră o lucrare la ziarele Nature şi Science. Simons descrie lucrarea originală:
 

Pe a cincea pagină lucrarea afirma că, coada asemănătoare cu cea a dromaezaurului la o creatură asemănătoare cu pasărea sugera un element necunoscut în ce priveşte evoluţia păsărilor din dinozauri. Pe scurt, acest lucru le-a zis Czerkas celor de la National Geographic că era „veriga lipsă” (Ibid.).


Ambele ziare au respins articolul (Ibid.131-132). Totuşi, National Geographic a continuat cu versiunea lor. Simons a numit frenezia media „un spectacol cu ponei şi câini pentru reporteri …" (Ibid. 132).

Currie a spus că a fost „cea mai mare greşeală din viaţa mea." ...
... ei au văzut ce doreau să vadă.

La scurt timp după, Xu i-a spus lui Sloan, „Sunt 100% sigur ...că Archaeoraptor e un specimen fals” (Ibid.). Când înşelătoria a fost dată în vileag, Czerkas a recunoscut că a făcut o „greşeală idioată, tâmpită.” Currie a spus că a fost „cea mai mare greşeală din viaţa mea.” Sloan a spus, „Târam înăuntru un monstru” (Ibid.). Redactorul şef de la National Geographic, William Allen a întrebat, „Cum am intrat în prostia asta?” (Ibid. 128). Simons oferă un răspuns: „Pentru unii paleontologi proeminenţi care l-au văzut …micul schelet a fost îndelung căutata cheie către misterul evoluţiei” (Ibid.). Adică, au văzut ce doreau să vadă.

Critica adusă a fost dură. Într-un articol despre cele mai mari douăzeci de gafe din ultimii douăzeci de ani, revista Discover scris „Găina Piltdown,” termenul folosit pentru înşelătorie. Denumirea derivă de la Omul Piltdown, un compus artificial al unui craniu uman cu mandibulă de maimuţă ce a fost „descoperit” în 1912 (Newman 80). Aşa cum paleontologii din acea vreme au îmbrăţişat Omul Piltdown pentru că erau nerăbdători să găsească vreo dovadă care să susţină evoluţia omului, oamenii de ştiinţă contemporani au îmbrăţişat Archaeoraptor din cauza disperării lor de a dovedi că păsările au evoluat din dinozauri.
 
    Referinţe:

Newman, Judith. (2000). "Twenty of the Greatest Blunders in Science in the Last Twenty Years." Discover 21, no. 10.

Simons, Lewis (2000). "Archaeoraptor Fossil Trail." National Geographic 198, no. 4.

Sloan, Christopher (1999). "Feathers for T. Rex?" National Geographic 196, no. 5.
 

" 'Găina piltdown' — Altă înşelătorie a evoluţionismului"
<http://www.creationism.org/romanian/piltdownbirdshort_ro.htm>

Pagina principală:  Română
www.creationism.org